Filme: “Zeitgeist – the movie”

Teoria conspiraţiei – what a wonderful subject.

Sunt nervos: îmi vine să dau vina pe conspiraţie pentru că astăzi am pierdut ceva vreme cu acest subiect şi, când dau să public postul, na, că nu mai este net! Şi toate vorbele mele au dispărut în neant… But I’m back. Sau I is back – “I” de la internet, adică.

De ce îmi bat capul cu acest subiect, “Zeitgeist”, care nu este nou. Pentru că în ultimele zile am primit din mai multe surse acest link, despre care am scris deja câteva idei. Well, chiar dacă am bătut destul de mult câmpii, întotdeauna mai este ceva de adăugat.

Sunt un fan al teoriei conspiraţiilor, însă nu un fanatic. Îmi place ideea de dreptate şi adevăr şi îi blamez pe şmecherii care încearcă să conducă viaţa celorlalţi prin diverse tertipuri. În ceea ce priveşte “Zeitgeist”, cât de veridic o fi acest documentar, recunosc, destul de bine realizat?

Nu neg, ideile expuse au fundament, sunt de acord cu ele, sunt adevărate în cea mai mare parte, chiar dacă nu sunt uşor de demonstrat “beyond reasonable doubt”. Dar am o obiecţie. Să spunem că sunt acel guvern din umbră, care controlează lumea. Asta înseamnă că eu, guvernul din umbră, controlez cam tot ce este legat de corporaţii. Iar internetul, fie vorba între noi, este cea mai bună platformă pentru a controla lumea – deci eu, guvernul din umbră, controlez şi internetul.

Păi atunci, cum de îmi permit să las pe cel mai important domeniu, google, acest film care mă demască? Însamnă că sunt idiot? Greu de crezut, mai ales că există nenumărate modalităţi prin care aş putea cenzura acest video, prin tot felul de firewalluri, viruşi, etc… Dar uite că mie nu îmi pasă şi sute de milioane de oameni pot viziona nestingheriţi “Zeitgeist”. Unde este veriga lipsă a logicii?

Păi nu lipseşte nici o verigă, pentru că… “Zeitgeist” face parte din acest joc al conspiraţiilor. Filmul relevă nişte adevăruri, distruge nişte mituri, bagă groaza în oameni, te face să îţi pui întrebări cutremurătoare, îţi arată că eşti minţiti în faţă, furat cu neruşinare, batjocorit şi omorât fără discernământ. În afara părţii astrologice, care distruge eşafodajul bisericesc, restul lucrurilor chiar nu erau noi, le-am mai aflat de prin alte filme şi cărţi. Dar există un raţionament pentru care “Zeitgeist” este lăsat să circule, ca un manifest.

Ce zici, domnule american obişnuit, vrei să afli adevărul despre cel mai important eveniment al Americii? Aşa zisul “atac terorist” asupra World Trade Center? Normal. Distrugerea unui simbol naţional, moartea a peste 3000 de americani, groaza şi teroarea pe care a inoculat-o în sufletele oamenilor – motive suficiente. Of course. Uite, nu binladen şi alcaida şi arăboii au făcut-o, ci chiar guvernul american. Îi demascăm? Sigur, marea lor de şnapani, păi cum adică? Outrageous! La zid cu ei, jos administraţia Bush, jos cu marii corporatişti şi miliardari, cu armata şi bugetul lor pe care îl folosesc în scopuri neruşinate. Huoooo!

Super! Acum şi reversul medaliei: eşafodajul fals al economiei americane se va prăbuşi, controlul asupra petrolului şi al altor resurse va dispărea, vei deveni şomer, poate mai rău decât atât, îţi vei pierde confortul, maşina, casa. Familia ta va suferi. Tu vei suferi. The great nation va falimenta total. Poftim? Zici că e o problemă? Of course că e o problemă foarte mare pentru tine, dar măcar ai aflat adevărul. A, adevărul doare? It hurts a lot? Mai mult decât moartea a 3.000 de oameni în acel atentat – ce naiba, în mai puţin de o săptămână mor 3.000 de americani în jafuri, violuri, accidente în toată America. Turnurile alea gemene pot fi reconstruite – “podul de piatră s-a dărâmat, vom face altul…”.

Hmm… mi se pare mie sau te răzgândeşti? Spui că ai prea multe de pierdut acum, că ai aflat adevărul şi ai aplicat justiţia. Nu-ţi convine că familia ta o să aibă de suferit. Că nu o să mai ai bani pentru toate obiectele necesare unui trai decent – aşa cum propăvăduieşte societatea de consum. Că nu o să mai coste puţin benzina, mâncarea, hainele. Nu vrei să ajungi la nivelul de trai al ţărilor din lumea a treia, tu, americanul, cetăţean al cele mai măreţe naţiuni din lume. Ce mai contează că alţii suferă, dacă ţie îţi merge bine? Ce mai contează că există un guvern din umbră, care complotează şi conspiră, dacă ţie îţi merge bine?

Dacă stai să te gândeşti mai bine, este chiar bine că sunt oamenii ăia acolo unde sunt. Ceea ce fac ei este în interesul tău până la urmă. Nu poţi face omleta fără a sparge nişte ouă, nu-i aşa? Poftim? Îl vrei înapoi pe Bush? Vrei din nou controlul american asupra petrolului, asupra lumii? Şi cum rămâne cu conspiraţiile? Fuck it, vrei să fii lăsat în pace să trăieşti bine, nu te mai interesează cine te conduce, atâta vreme cât o duci bine.

Nu mai contează că eşti într-o colivie de aur. E bine, e sigur, e comod. “Fericiţi cei săraci cu duhul”. Mai bine nu ştiai nimic de la început. De ce încearcă unii să demonstreze veridicitatea conspiraţiilor? Ah, nu, cei care caută adevărul atentează, de fapt, la siguranţa ta! Pe rug cu ei, împuşcaţi-i, tăiaţi-le limba! Daţi-i dracului de fraieri, nu au ce face cu viaţa lor decât să atace modul nostru de viaţă. Lasă, că or să aibă grijă de ei şmecherii ăia pe care îi acuză. Că doar uite ce fac şmecherii, nimeni nu îi poate atinge, pot oricând să mă facă să dispar, să mă omoare! Mai bine cu ei decât împotriva lor.

Efectul “Zeitgeist”, pentru majoritatea oamenilor. Deci, dacă acest film are un astfel de efect, de ce l-ar cenzura guvernul din umbră? Dimpotrivă, dă-le apă la moară fraierilor care caută adevărul, lasă-i pe tot felul de piste, pune-i să îşi dedice viaţa descâlcirii iţelor. Între timp, noi, guvernul din umbră, ne distrăm, asistăm amuzaţi la joc şi continuăm urzeala acestui plan, de dominare mondială.

Revenind la internet, o, ce interfaţă grandioasă! Un ocean de informaţie! O mare realizare pentru om. Sigur, dominată în mare parte de porno, tranzacţii online (prin care contul tău este la discreţia… cui?), comunităţi de internauţi (care au impresia că sunt mai apropiaţi astfel, dar sunt cu atât mai dispersaţi şi mai distanţaţi unul de altul), site-uri de prezentări, de ştiri, de entertainment, etc. O lume virtuală de care, fără să ne dăm seama, am devenit dependenţi.

O lume în care manifestul “Zeitgeist” nu are bariere. Şi care nu face altceva decât să sporească frica şi sentimentul de insecuritate al oamenilor. “We have to fear the fear itself” = “Trebuie să ne fie teamă de însăşi frica pe care o simţim” (nu am fost bun la istorie, aşa că nu mai ţin minte ce preşedinte american a spus acest lucru).

Deci sunt împotriva acestui documentar? Nu, chiar sunt de acord cu el. Însă sunt împotriva efectului pe care acesta îl creează prin modalitatea panicardă în care a fost conceput. Ne face, practic, să acceptăm faptele aşa cum sunt şi ne îngenunchează în faţa acestei stări de fapt: că suntem marionete pe o mare scenă. O scenă pe care conspiraţioniştii vor să o domine complet. Oamenii din umbră vor să controleze tot, pe toată lumea, de pe toată planeta, fără excepţie. Un joc pervers: de ce, cine, ce, cum, pentru ce, în ce scop?

“Matrix” aş putea spune că este cel mai bun documentar al tuturor timpurilor – dacă treci de efectele speciale. “Încerci să-i salvezi pe oameni de ei înşişi” (Morpheus către Neo, în timpul trainingului). Chiar aşa, de ce încearcă din răsputeri unii (nu pot uita personajul Mulder, din “X-Files”, un adevărat don Quijote modern) să dea în vileag planurile secrete, conspiraţiile? Pentru cine, pentru oamenii care devin din ce în ce mai bovine? “V for Vendeta” se termină grandios – însă acel sfârşit e greu de crezut că poate fi valabil în realitate.

Cum s-ar putea ajunge acolo? Doar prin constrângere, prin atingerea insuportabilului. Ceea ce, conform “Zeitgeist”, ar putea să se întâmple peste 150 de ani, când am intra în era Vărsătorului (după alte surse, credeam că deja suntem în era Vărsătorului, dar na, asta este, când eşti bombardat cu informaţii din toate părţile şi e greu să discerni care sunt cele reale). Până atunci se pune la cale guvernul mondial. Un imperiu mondial. Care să le confere puterea absolută… cui? Unora. Unor grupuri, dinastii, masoni, iluminaţi, templieri, draq ştie cum le place să se mai denumească.

Iar puterea absolută unde poate duce? La excese, după cum ne învaţă şi istoria. La iluzia controlului absolut. La ideea că eşti dumnezeu. Moment în care aceste planuri şi conspiraţii şi imperiu şi control se vor nărui de la sine – pentru că aşa ne învaţă istoria.

Deci, să concluzionez, că iar m-a luat valul: ce putem face? Ca indivizi, nimic remarcabil. Ori devii un membru respectabil al societăţii – urmezi regulile bisericii, “alfa şi omega tuturor lucrurilor”, îţi întemeiezi o familie, “pilonul societăţii”, intri pe făgaşul vieţii care îţi este dictat: şcoală, carieră, competiţie, casă, maşină, cont, etc… Ori poţi să denigrezi societatea şi să devii un paria, un fraier, un nebun, un delicvent. Două ipostaze care urmează regulile marelui joc.

Sau poate să nu te intereseze nici viaţa cu ochelari de cal, nici revolta împotriva acesteia. Oare lucrul ăsta se numeşte neutralitate? Din punctul de vedere al primilor eşti zănatec. Din punctul de vedere al celorlalţi eşti laş. Din punctul de vedere al celor care ţin hăţurile lumii – probabil eşti insignifiant. Pentru că nu joci după regulile lor: acţiune şi reacţiune. Ci non-acţiune.

Domnule guvern din umbră, am o mică întrebare: ce credeţi că se întâmplă dacă numărul celor ca mine creşte? Aştept răspunsuri, de preferat argumentate şi logice, că doar voi, cei din umbră, sunteţi în stare de multe comploturi şi maşinaţiuni, deci cred că aveţi un IQ destul de dezvoltat ca să puteţi răspunde la această simplă întrebare. It should be fun!