Offroad Buzău 2008 – etapa cea mai lungă

Îmi vine să îmi dau pumni pentru că nu mi-am luat concediu, să petrec săptămâna care a trecut pe coclaurile Munţilor Penteleu, pe unde s-a desfăşurat etapa Offroad Buzău 2008. Dar mi-am luat porţia de adrenalină sâmbătă, la trial.

offroad-buzau-2008-oraan.jpg  CITESTE MAI MULT…

… păzea, melcule, că te prinde radarul!

Luni, ora 10:30, de la Casa Presei Libere spre Băneasa. Trafic extrem de aglomerat, ca de obicei.

bucuresti-radar.jpg

În timp ce stau ca dobitocul în marea de maşini, văd cu stupefacţie indicatorul ăla din dreapta. Nu cel de parcare, ci ăla de radar. Ca şi cum cineva mi-ar râde în faţă: “ce tâmpit eşti, te mişti cu 0,01 metri pe secundă într-o zonă numai bună de 200 km/oră”.

Pedeapasă pentru aleşii neamului: să se plimbe cu o Dacia 1310 la orele astea aglomerate în zonele-şantier ale Bucureştiului. Împuşcaţi-vă, băăăă!

caldura tâmpeşte şoferii în Bucureşti. Rău

Duminică, rulez liniştit cu matahala de Mitsubishi L200 prin Bucureşti. Dinspre spitalul Floreasca spre Victoriei. La semaforul de după Floreasca, în faţă un Logan argintiu cu număr de Argeş, nu mai ştiu ce număr, din păcate. L-am remarcat încă de pe la stadionul dinamoviştilor, când a intrat ca mutu în intersecţie.

Acum, omul pe două benzi, la distanţă de vreo trei maşini faţă de semafor. Stau. Mă gândesc că se urneşte. Ăla nimic. Stătea cu fundu-n două luntri, ca să zic aşa. Ce să fac? Claxon. Nimic. Iar claxon, mai lung. Ăla dă din mână, că ce vreau. Băi, ceva nu e în regulă… de ce nu se dă pe una din benzi, să mă lase să trec? Altul de lângă mine, şi ăla claxoane, mai stresante.

Tipul cu număr AG nimic, dă din mână “ce puii mei vreţi de la mine”. Mă iau dracii, mă strecor prin stânga lui şi îi urlu prin geam “stânga sau dreapta, nu pe ambele benzi”.

La care moşul (de fapt, un nene cam la 50 de ani) se uită la mine nervos: “nu vezi că stau la umbră???” (da, locul unde stătea, adică la vreo 20 de metri de semafor, era umbrit de o clădire…).
Am rămas paf. La faza asta cred că ar fi meritat să mă dau jos cu o bâtă la el. Însă mi-am dat seama că replica lui a fost atât de idioată încât a devenit chiar amuzantă. Şi, în timp ce ăia din spate continuau cu claxoanele şi înjurăturile, eu râdeam. În soare. De răspunsul unui bătut în cap, în traficul de duminică al Bucureştiului. Ce era să fac?

P.S.

Luni, când am dus maşina înapoi, mi-am luat porţia de iad: 45 de minute de la Casa Presei Libere până la Aeroportul Băneasa. Deci cu 43 de minute mai mult decât îţi ia să faci ăia doi-trei kilometri mergând relaxat în condiţii normale. Şi sunt oameni care fac drumul ăla zilnic! Deci de ce să mă mire un răspuns tembel când traficul ăsta e clar că omoară neuronii?

matrix 4: matrix reentered – right, ce glumă bunăăăăă :))

Ştiţi afişul ăla nou, la Hancock? Cu o moacă de negru cu nas turtit şi ochelari de soare. Mi se părea mie ceva familiar la moaca asta, dar nu mi-am dat seama despre ce e vorba decât atunci când m-am uitat pe youtube, la trailer: e will smith, cu încă un film egocentrist :) iar este erou sf…

mă rog, ideea este alta: printre trailerele corelate am dat de, surpriză, matrix 4! Băi frate, ştiam că treiul a lăsat să se înţeleagă că va mai fi un sequel, poate chiar încă o trilogie, dar “matrix reentered” e prea băşcălie să fie vorba de ceva real :) REENTERED. în plus, trailerele fake de pe yutube îs doar nişte amestecuri de matrix şi alte filme cu keanu reeves.

faza tare este că eu chiar aştept urmarea lui matrix, pentru că m-a prins. aşa cum aştept să văd şi x-men 4 şi, mai ales, ultimul film cu batman. nu credeam că sunt aşa de movie-addicted!

1 iulie – zi caldă cu 3 ceasuri rele, că a fost marţi

Primul ceas a fost când a trebuit să duc laptopul colegilor care se aflau la lansarea mondială a noii Dacia Logan facelift, pentru că a fost lăsat în redacţie dintr-o brambureală. Mă rog, nu a fost un ceas rău, singura chestie neplăcută au fost nervii de moment: “CUM DRAQ AŢI PUTUT UITA TAMAN LAPTOPUL?”

Al doilea ceas a fost când m-am dus la service cu Mitsubishi L200, maşina de serviciu offroad a promotor.ro, cu care merg la etapele de offroad. Nu pentru că avea probleme, ci pentru că trebuia să schimb caucioacele de stradă cu unele de teren. Surpriză: fuseseră comandate tot pneuri de stradă, încă high performance, nicidecum mud terrarin, cum voiam. Deci ţeapă.

Ei, bine, al treilea ceas a fost cel mai grozav dintre toate. Vineri, când am luat L200-le de la Mitsubishi, din Otopeni, mi-am lăsat acolo motorul, care intrase pe rezervă. Azi, când l-am luat înapoi, a pornit fără probleme şi am calculat eu aşa, că rezerva îmi ajunge să mă duc până la birou – aşa că am trecut de benzinăria MOL de la podul Otopeni. Na, că în dreptul academiei de poliţie hâc-hâc şi se opreşte motorul în mers!

PANA PROSTULUI (care, ulterior, avea să se dovedească nu a prostului, ci a providenţei, pentru că se pare că e o problemă la robinetul care trece pe rezervă sau e colmatat filtrul de benzină). Şi ce face orănescu? Se înhamă să împingă motorul doi kilometri înapoi, până la benzinăria MOL. Pe contrasens, cu pauze multe şi dese şi în bătaia soarelui, nemâncat, nebăut… u got the picture. Un ceas cât multe ceasuri rele la un loc. Finishul a fost, totuşi, ok.

Aşadar, 1 iulie, pe lângă inaugurarea noii Dacia Logan facelift şi oficializarea taxei de poluare, noua taxă auto a bezmeticilor din guvern, va rămâne în memoria mea ca prima dată când am rămas fără benzină cu motorul! Şi sper că şi ultima…