ce bine că nu m-am dus la IAA Frankfurt 2009!

Cum adică, veţi spune că am înnebunit, să mă bucur că nu sunt la cel mai tare salon auto al toamnei.

Ei bine, uite aşa, oricât ar părea de interesant, prefer să nu mă încarc de stresul mersului cu avionul şi alergatului de la un stand la altul, în timp ce eventual apuc să ciugulesc ceva cu e-uri. Am preferat să fac uz de atribuţiile de şef şi să trimit doi colegi să facă treaba asta :)

Redevenind mai serios, mă uimeşte faptul că Frankfurt 2009 este un salon spectaculos, cu foarte multe premiere mondiale şi care nu are nici o legătură cu criza auto – mî rog, are, dacă ne gândim că sunt câţiva producători care lipsesc. Dar… sincer, nu ştiu dacă li se va simţi lipsa la ce pleiadă de noutăţi ne aşteaptă.

Aşa că săptămâna asta o să obosesc în scaunul de la birou, alergând după noutăţi online şi ţinând legătura cu colegii de la salon. Let’s do this!

P.S.

Am şi o preferinţă pentru un model de la acest salon auto: Aston Martin Rapide.

băsescu dă mâna cu tăriceanu şi câştigă capital politic

Cam asta s-a întâmplat la evenimentul de la Craiova, prilejuit de lansarea producţiei la fabrica Ford – un fel de circ cu presă pentru populime, cu discursuri relativ sforăitoare şi cu atitudine superioară, right, pe viu imediat îţi dai seama de bullshiturile astea…

Dar să revin la faza din titlu – Băsescu îl cheamă pe Tăriceanu lângă el, în faţa maşinii, să dea mâna şi cu John Fleming, prezidenţiabilul lui Ford Europe. Adică “bine, citroneanule, ne-am dat la gioale până acum, dar hai să mai câştigăm niscaiva capital politic amândoi, că vin alegerile şi e nevoie, nu ştii de unde sare iepurele”.

Că Băsescu va mai candida pentru un mandat, mi-e clar sută-n mie – altfel nu ar fi aşa de prietenos cu toată lumea şi nu s-ar stresa să mai facă nişte baie de mulţime.

Că l-aş vota pe Băsescu în locul scorţosului de Geoană, din nou mi-e clar – plus că mister pesede habar nu are să se comporte cu omul simplu, e atâta de fals, că îţi vine să îi dai una direct undeva.

Mda… şi, pe lângă discursurile sforăitoare, iaca şi maşina, un Ford Transit Connect facelift, o dubă care consolidează, cică, poziţia României pe harta auto. Mda… să zicem. Măcar, din punct de vedere al maselor, e bine, că nişte mii de olteni au loc de muncă.

Acum, sincer, e bine că fac o dubă şi nu o maşină serioasă, că mă îndoiesc de capacitatea românaşului amator de seminţe şi fotbal second hand că îşi va da sufletul să scoată un produs de calitate. Muncă ieftină, maşină ieftină, care oricum va fi muncită la greu. Deci va cădea, mai devreme sau mai târziu.

Pun pariu că vânzătorii de dube chiar sunt instruiţi în sensul ăsta, să îi spună clientului că maşina nu ţine aşa mult, pentru că va fi hămălită şi oricum ştie patronul cum merg şoferii, că nu e maşina lor. Dar măcar e ieftină şi, mândrie naţională, e făcută la noi în ţară, îţi dai seama, monşer?

În concluzie, noi cu cine draq o să mai votăm? Că, zău aşa, nu mai sunt la curent deloc cu evoluţia politicii de la noi, cine a mai răsărit, cine a mai făcut prostii şi chestii bune de ochii lumii. E un joc vicios, oricum, şi cred că ne place să fim păcăliţi o dată la 4 ani.

Nu ştiu să zic, oare pentru că suntem români? Sau pentru că suntem pur şi simplu proşti?

de nassim haramein aţi auzit? are nişte teorii super

Teorii ţinând de originea universului, de structura de bază a acestuia, de secretele omenirii… multe, foarte  multe lucruri.

Cel mai fain este modul în care îşi expune ideile, într-un mod aproape neacademic, pe înţelesul tuturor şi, mai ales, pornind raţionamentele de la lucruri simple şi încercând să păstreze simplitatea logicii şi explicaţiilor.

Pot spune că documentarul pe care l-am văzut în câteva episoade m-a făcut să îmi pun multe întrebări şi să încerc să-mi schimb perspectiva de a privi lucrurile. Ceea ce este foarte greu.

Dar ce încerc eu să fac, să explic lucrurile expuse de acest om de ştiinţă nonconformist? Mai bine un search pe atotştiutorul gugăl, plus un click pe www.theresonanceproject.org, pentru cei care vor să aprofundeze.

I’m sick of the internet. Aşa că mă dau cu Hornet :)

Prea mult timp petrecut în faţa calculatorului la birou, zilnic => acasă pur şi simplu nu mai am chef să stau în faţa monitorului şi să-mi depăn ideile pe blog.

De aia pauza asta cam lungă :)

Dar uite că iar am motiv să-mi vină chef de vorbă, pentru că sunt, pentru câteva zile, călare pe o Honda Hornet, nouă.

Hmmm… deocamdată, prima impresie despre motor este că îmi plăcea mai mult cum arată cel vechi :) din cauza farului rotund, care acum a fost înlocuit cu unul modern, ascuţit. Per total, noul Hornet te duce efectiv cu gândul la o viespe.

Şi se şi comportă ca atare. Nu prea înţeleg de ce are 100 CP, pentru că sunt destul de mulţi. Iar propulsorul devine vivace după 5.000 rpm încolo, pe la 6-7.000 zici ca e un câine în culmea fericirii (bine că nu dă din “coadă”, că asta ar fi cu adevărat o problemă…).

Totuşi, în oraş numai dacă vrei să faci show-off e bună puterea asta, iar pe-afară… ei bine, taman vin de pe autostradă, unde cu greu am reuşit să mă menţin la 130 la oră. Lipsa protecţiei la vânt m-a făcut să încerc poziţii cât mai “una cu animalul”, dar nu mi-a ieşit nimic. Cam la 120 la oră pot spune că Hornetul nu te torturează.

În rest, ce să zic… E un motor de look, acum e mai zvelt. E mic, e foarte manevrabil, agil, nervos… e fain, ce mai.

Dar partea cea mai WOW e o palmă pe umăr prietenească, de la Inter Motorcycle, importatorul motocicletelor Honda în România: motoarele Hornet aflate pe stoc au un preţ de 5.690 euro (reducere de la 7.999 euro!). Hmm… frate, dacă aş putea face acum un împrumut rapid, cred că aş deveni client instant.

Pentru că, sincer, chiar merită banii ăştia Hornetul. Dar asta e viaţa şi, după ce voi termina testul, voi suspina după căluţul ăsta vişiniu. Eh, asta este, oricum vine imediat iarna, se închide sezonul, aşa că no problem că strugurii sunt acri…

… da’ totuşi, e tare fain Hornetul la banii ăştia!