Feb 18 2012
18 februarie în Piața Universității: bani și copii
Bani. Un milion de euro de căciulă. Nu 100 de lei sau opt sute de mii sau cine știe ce sume derizorii se mai vehiculează prin presă. Nu, tovarăși, noi, ăștia care protestăm în Piața Universității suntem plătiți ca niște baroni locali: un milion de euro!
În seara asta au fost împărțite astfel de bancnote, ca să afle toată țara cât costă un protestatar din piață. E clar? Ce-i drept, pe spate era un mesaj lung și scris cu litere foarte mici, pe care n-am avut răbdare să-l citesc în întregime, dar din care am reținut că suntem mânați spre biserică.
Fiecare înțelege cum vrea treaba asta. Eu o văd ca pe o poantă sarcastică la adresa șopârlelor, dar și ca pe o oportunitate a cuiva să mai bage biserica și religia în față. De parcă, vezi doamne, toți din piață ar fi evlavioși…
De la poante, să trecem la un lucru mai serios: copiii care protestează. La prima vedere, ar putea părea o grozăvie: așa de tâmpiți sunteți voi, protestatarii, încât aduceți elevi să scandeze cot la cot cu voi seara, în piață?? Sau așa de tâmpiți sunt profesorii care i-au dus pe elevi să li se alăture protestatarilor?

Ei bine, nici una, nici alta. Dacă vă amintiți, protestele se desfășoară în fața Teatrului Național. Ei bine, în această seară, în dreptul nostru, al protestatarilor, a oprit un autocar alb, cu elevi de clase primare sau cel mult gimnaziale, cred. Am rămas cam uimit când i-am văzut coborând și grupându-se lângă noi.
Evident, pe moment cei mai mulți s-au extaziat și au început sloganuri de genul ”Cinste lor, cinste lor / cinste lor copiilor” sau ”Ai luat bani de la copii / Și i-ai dat la se-re-i”. Nici copiii nu s-au lăsat mai prejos și am auzit voci zglobii scandând ”josbăsescu”.
Totul a durat doar 5 minute. Și asta pentru că acești elevi erau duși de câțiva profesori la teatru. În drum, însă, au participat și la o scurtă lecție de istorie live, pe care sper că o vor înțelege mai devreme sau mai târziu. Așadar, unii încă mai au parte de cultură și educație. Ar trebui să fim mai optimiști!
Totuși, pesimismul nu-mi dă pace. Din păcate, cei care ies de la piesele care rulează la TNB se uită cu un aer fals intelectual și grețos de superior la ”pulimea” din piață. Asta dacă nu trec ignoranți pe lângă noi, parcă abia așteptând să se îndepărteze de protestatarii gălăgioși.
Băi culturalizaților, băi finuților, băi superiorilor, să înțeleg că pentru voi lucrurile sunt ok în țara asta? Să înțeleg că voi nu e nevoie să vă alăturați protestelor? Să înțeleg că vă deranjăm?
V-ar trebui o lecție de rușine. Pe care să o învățați de la copiii care s-au oprit și au scandat împreună cu noi în seara asta, în drumul lor spre piesa de teatru.
Păcat că ignoranța nu doare. Altfel România s-ar tăvăli de durere, la fel ca o mare parte din lumea occidentală civilizată. JOSBĂSESCU! Înțelegeți de ce?
