life = viatza

30 ianuarie în Piața Universității: ger crâncen, diversioniști oteviști, dar spiritul antibăsescian rămâne

Deși m-am îmbrăcat mai bine decât duminică, începutul de săptămână a adus pe seară un ger și mai puternic. Evident, am fost mai puțini în Piața Universității, unde cred că am stat în seara asta mai puțin de două ore.

Oamenii au încercat să se mai mobilizeze, dar gerul e o armă foarte puternică, așa că azi a părut că protestele se îndreaptă spre final. Eroare, scepticilor! Vorba unui actor-politician: lasă că vine dezghețul… Până atunci, flacăra pâlpâie grație câtorva zeci de protestatari în capitală, dar cu totul niște sute bune în toată țara.

Din păcate, diversioniștii și hienele se plimbă fără probleme printre noi și, ca niște paraziți, încearcă să profite cu o nesimțire crasă, similiară cu cea pedelistă, pentru interesele proprii. Exemplu: băieții lui dandiaconescu-sluga-lui-băsescu.

Zilele trecute m-am ofuscat puțin pe monarhiștii care țineau în prim plan un ditamai banner pro-mihai-de-românia (în principal deoarece ne dădeau pe cei care scandam la o parte din fața camerei, nu care cumva să blocăm mesajul, pentru ca oamenii să înțeleagă că scandăm josbăsescu pentru ca să iasă regele…).

De data asta, închipuiți-vă cum m-am simțit când un nenorocit șmecher grizonat de la otv a desfășurat în fața camerelor ditamai bannerul care începea așa: un vis frumos, președinte traian băsescu. Nu am o poză să vă arăt, dar asta scria în prima parte: un vis frumos, președinte traian băsescu.

Continua cu un nou guvern și nume precum arafat, ioanis sau isărescu. Dar cum să îți permiți să vii cu un banner unde mesajul este ”un vis frumos președinte traian băsescu” în mijlocul celor care strigă de atâtea zile și pe frig JOSBĂSESCU?!?!

Ar fi meritat să fie bătut, sincer, însă nu suntem ultrași. Nici cu toleranța nu sunt de acord, pentru că așa se insinuează șopârlele și ajunge virusul să se dezvolte binemersi, iar protestele au ulterior un rezultat nedorit.

Sper că am reușit să îmi mențin tonul de admonestare în limitele acceptabilului, fără înjurături, dar cu fermitate. Și mă bucur că cei din jurul meu au percutat în mod pozitiv și au luat atitudine nu ca ultrașii, ci în mod civic. Din nou, cu fermitate, chiar dacă și cu oareșce îmbrânceli.

Păcat. Păcat că protestele se confruntă cu astfel de specimene și astfel de încercări josnice. dandiaconescule, poate îți închipui, la fel ca băse, că în Piață sunt niște proști și fraieri, pe care îi poți învârti pe degete așa cum faci cu publicul otevist, majoritar oligofren. Te înșeli, băi cârpă băsesciană și îmi face impresia că faci parte dintre EI.

Protestele vor continua, asta e clar, în ciuda acestor probleme. Nu are sens să acordăm prea mare atenție disensiunilor, important este să ne focusăm pe ceea ce contează: mesajul clar către actuala putere, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă și pentru cei care vor veni la putere, fie ei regi, uesliști, diaconești, vadimi sau alții.

Poporul e puterea! Doar că încă e letargic, sub falsa impresie că mai e până să o ducă rău, dar și din cauza unei lașități și nepăsări periculoase. Dar sunt sigur că anonimii din Piața Universității, precum și ceilalți protestatari din țară, vor suna deșteptarea. Foarte curând.

29 ianuarie în Piața Universității: ești cu NOI sau cum EI? Plus mici disensiuni

29 ianuarie în Piața Universității: ești cu NOI sau cum EI? Plus mici disensiuni

În seara asta nu am mai avut ce-i comunica lui băse, după un nou discurs pe care nu l-am ascultat, dar care sunt sigur că a fost tot oligofrenic. Am avut altceva în minte: NOI vs. EI.

Ia ziceți, unde vă încadrați?

CU:

 

Sau CU:

 

Iar acum, să vă spun despre disensiuni. Recunosc, m-a luat puțin valul azi. Pentru că monarhiștii s-au insinuat așa, ușurel, în stil ”dă jmenar”. Adică noi, ăia puțini de dârdâiam prin fața bornei ”KM ZERO”, ne-am gândit să facem primii gestul de unitate de a trece la studenții de la fântână.

Moment în care în fața camerei de filmat de la antena 3 rămăsese un vid, așa că s-au gândit băieții monarhiști să bage ditamai bannerul pro-mihai. Se spunea un lucru ok, dar semnătura era deșănțată, cu roșu: M S MIHAI DE ROMÂNIA.

Asta după ce, cu numai vreo două ore înainte, am aflat că regele a crescut în sondaje în foarte scurt timp cu vreo 15 procente. Hmmm… Păi excuse me, și când ne-am întors în fața teatrului, niște oameni de bine tot încercau să ne dea la o parte, nu care cumva să blocăm vizibilitatea bannerului în fața camerei, în timp ce strigam jos băse și demisia și toate cele.

De ce mi-a sărit țandăra? Pentru că, neoficial, în Piața Universității oamenii au înțeles că e bine să lase figurile politice deoparte și să se concentreze pe anti-regimul actual. Dar uite că se mai găsesc unii care se insinuează ca ”nește jmăkeri”, pe seama celor care protestează în mod justificat împotriva unui regim totalitar și a unei guvernări incompetente.

Poți veni cu bannerul tău și să-ți exprimi opinia pe-acolo (deși lumea nu a dat curs sloganurilor de genul ”monarhia salvează românia”, pentru că nu o salvează, iar ex-regele mihai va da și el ortul popii în curând, și oricum nu el ar trage sforile, ci alți jmecheri din spatele lui).

Dar nu accept să vină vreo zece cu un banner care a costat milioane de lei (deci în spate nu sunt niște oameni simpli oarecare) și să se bage în seamă, confiscând, practic, doleanțele celorlalți. Mi-e de ajuns că unii care se bulucesc prin fața camerelor cică apar ulterior la oteveul lui diaconescu-sluga-lui-băsescu, declamând toate prostiile pro-diaconescu pentru prostimea care chiar crede.

Ok, gata cu stresul, să ne revenim, că nu vrem să ne certăm și să ne dezbinăm. Trebuie să îmi conserv energia pentru săptămâna care vine. Nu de alta, dar lupta cea mai strașnică o duc cu gerul.

27 ianuarie în Piața Universității: oameni de zăpadă și oameni înghețați care nu renunță

27 ianuarie în Piața Universității: oameni de zăpadă și oameni înghețați care nu renunță

Vineri seara am fost ceva mai mulți oameni în Piața Universității, deși temperatura avea mai multe grade sub minus decât joi. Recunosc, atât eu, cât și mulți alții aveam vocile mai răgușite, așa că fanii lui băse și ai pedeliștilor ar putea acuza o scădere în intensitate a strigătelor protestatarilor.

Cu toate astea, am fost acolo și vineri, în a 14-a zi de proteste. Și chiar am ajuns în situația de a rămâne printre ultimii cinci protestatari care au părăsit piața, deci accept, de această dată, laudele false de eroism ale celor de la antena 3. Dar să revenim cu picioarele pe pământ. Mă rog, pe zăpadă.

Vineri a fost și ziua în care le-am întors gestul de curtoazie studenților de peste drum, de la fântână, vizitându-i și noi pe ei, după exemplul pe care l-au dat în ultimele trei zile. Un exemplu de U-NI-TA-TE, pe care nu l-am văzut prezentat de televiziuni – de ce oare, pentru că preferă ca oamenii să se obișnuiască mai mult cu ideea ”divide et impera”?

În sprijinul ideii de U-NI-TA-TE au venit și bicicliștii, cu niște sloganuri, evident, inteligente, dar și cu un exemplu de tenacitate lăudabil. Să mergi cu bicicleta pe zăpadă și pe ger este un gest în sine de manifest, fără alte sloganuri, nu?

Nu în ultimul rând, de apreciat și diversificarea scandărilor, mai ales în ce privește JOS BĂSESCU. Alternativ cu LÂNGĂ CEAUȘESCU. Expresiv! Și poate vă pot convinge să veniți la Piața Universității măcar pentru a face poze oamenilor de zăpadă protestatari. Să vedeți cu ochile voastre cam despre ce este vorba.

26 ianuarie în Piața Universității: am găsit ac de cojocul frigului. Rămânem pe poziții

26 ianuarie în Piața Universității: am găsit ac de cojocul frigului. Rămânem pe poziții

Mai în glumă, mai în serios, după ce ieri am făcut maratonul JOS BĂSESCU, acum am găsit că ritmul acestor scandări ne poate ajuta la încălzire și, de ce nu, la menținerea condiției fizice: fitness anti-prezidențial!

În altă ordine de idei, în seara asta am văzut taburi de armată pe străzile din București, dar și o mică armată de mașini de deszăpezire în Piața Victoriei, stând și așteptând nu știu ce, că, în rest, carosabilul rămâne acoperit de zăpadă și gheață. Incompetența autorităților e la datorie…

Protestele continuă, indiferent că băse crede că ne poate ignora, iar boc are impresia că exemplele penibile mai conving multă lume. What doesn’t kill you makes you stronger. Și gerul nu ne afectează. E cod portocaliu pentru portocalii!

25 ianuarie: maraton ”jos băsescu”, ninsori și viscol, emil hossu ne părăsește

25 ianuarie: maraton ”jos băsescu”, ninsori și viscol, emil hossu ne părăsește

Despre discursul aproape oligofrenic al lui băse nu mai am ce vorbi, am rămas uimit de stilul aproape tupeist în care băse declara că a făcut bine ce a făcut și că merge înainte. Da, aveți dreptate românașilor să fiți nervoși, dar eu băse sunt prezidentul vostru că așa vrea mușchii mei. Și grupurile de interese din spate, evident.

Bun, se pare că acest lucru a enervat lumea din Piața Universității, lume care nu a fost așa puțină cum cobea Mircea Badea. E adevărat, nici așa multă ca în alte zile.

Important este că azi am avut câteva reprize de scandat ”jos-bă-ses-cu!” extreeeeeem de luuuuungi. Nu am stat să cronometrez, dar a fost uluitor, nu știu de unde aveam energia aia, că voce încep să nu mai am. La un moment dat a început să mă doară și capul, nu doar pe mine. Într-un moment am avut impresia că deja e o incantație…

Important este că vremea nu îi afectează pe oameni. Nu am spus ”nu ne afectează”, pentru că sunt alții mult mai demni ca mine acolo, care stau mult mai mult ca mine și scandează și îndură frigul și foamea. Azi am simțit cu adevărat sloganul ”Plouă, ninge, Noi vom învinge!”.

Azi nu am mai avut un slogan. Am rămas fără toner la imprimantă. Dar mâine voi avea. ”băse, ……?”

P.S.

S-a dus și Emil Hossu, un alt actor al generației de aur. Dar și unul dintre ”ciumpalacii” protestatari. Încă o dramă care sunt sigur că va contribui la cimentarea legăturii dintre demonstranții din piață. Nu mai spun altceva, rămâne doar un moment de reculegere.