ghinion sau birocrație românească?

Așadar, un user mi-a atras atenția că amenda de viteză de duminică are și un alt fundament în afara faptului că am fost eu fraier: am ”mușcat-o” în data de 13. M-am liniștit, pot da vina pe superstiții…

Dar, dacă tot suntem la capitolul superstiții, de ce să nu îmi dea și marțea-trei-ceasuri-rele în cap?

Luni dimineață m-am repezit la administrația financiară, să plătesc direct la ei, să nu mă trezesc iar cu somații de amenzi plătite care apar la ei neplătite. Dar, ca de obicei, luni dimineață câtă frunză, câtă iarbă, nici nu mai încăpeau românii în clădirea de la casierie.

Am zis să mă duc mai pe seară – dar boul de mine nu a băgat la tărtăcuță că programul este doar până la 16:30, așa că la 17:00 ușile erau închise. Deci mai rămânea doar ziua de marți ca să plătesc jumătate din cuantumul amenzii.

Și iată-mă azi, marți. Merg dimineața pe la 9, poate nu o fi la fel de aglomerat. Eronat, la fel, oamenii nu aveau loc înăuntru. Foarte bine, hai că revin pe la unu-două, între timp lucrez de acasă, mai spăl niște rufe, trece vremea.

Se face ora două, pe cai! Ajung la administrație, aglomerație medie. Iau bon de ordine, numărul 602. Perfect, că la ghișeul pentru amenzi era rândul numărului 597. Hai că nu am mult de așteptat.

Dar, zdrang, la 10 minute ce se întâmplă? Cade netul. Sau crapă programul în care lucrează tantile de acolo. Toată lumea pauză, contribuabilii încep să fiarbă, ăia de la administrație încep să se justifice că nu e vina lor.

Colac peste pupăză, chiar dacă s-ar fi rezolvat treaba, la ghișeu doar m-ar fi înregistrat. Că de plătit… tot la una din cele trei cozi ar fi trebuit să mă pun.

Hai că pierdem timpul degeaba, chiar dacă tanti încearcă să mă convingă că mai bine plătesc direct la ei. Dar ce, la cec nu se poate?

Ba se poate, mai ales că nu e prea departe de mine. Dar, vai, cât de bou pot să fiu! Nu se acceptă plata cu cardul! Hai încă un drum până la un ing, nu prea departe, dar suficient cât să mai pierd niște timp.

Și înapoi, la o nouă coadă. Dar… am zis la început că e marți 3 ceasuri rele? Normal – tanti de la ghișeul unde m-am pus se mișcă precum un melc, calculatorul merge precum un melc, șefele îi mai dau tot felul de alte taskuri de se crucesc oamenii că trebuie să aștepte atât de mult, mai trebuie să se bage și în discuții contradictorii cu femeia nervoasă care se grăbește…

Când îmi vine rândul, se ridică și pleacă până în spate. Nu e adevărat! Încerc să fac haz de necaz, dar așa aș vrea o mitralieră… Revine. Ia amenda. Completează toate cele, îmi ia banii… și îmi spune că de-abia se vede ce scrie, puteam să nici nu plătesc amenda. Teroare, nu alta!

Dar am scăpat. Gata.

Adică nu! Stai! Că mai trebuie să ajung cu copia după procesul verbal și chitanță la administrație! Ca să pot spune că e gata, finally.

E clar: trebuie să fiu mult mai atent de acum încolo. Că mai mult te omoară umblătura și umilința în fața birocrației ca să-ți plătești amenda. O, sistemule, cum ne îngenunchezi! FUCK YOU!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *