mini analiză versiuni Dacia Duster

Am stat şi am cugetat şi am analizat preţurile şi nivelurile de echipare ale lui Dacia Duster. Credeam că o să îmi ia puţin timp, dar nu a fost aşa, am terminat editorialul-analiză noaptea.

Mă simt ca şi cum aş face parte din staff-ul de marketing de la Dacia. Deoarece ale mele concluzii dau, în general, câştig de cauză versiunilor de top.

De fapt, ăştia de la marketing au aplicat o strategie cam neanderthaliană: versiunile inferioare sunt prea puţin apetisante, având lacune de echipare foarte importante pentru clientul emancipat modern. De exemplu, banalele deja oglinzi electrice (c’mon, echipare de serie pe jimny încă din 2001!) sau necesarul aer condiţionat manual. Sau bancheta fracţionabilă, care e într-un pachet opţional…

Ca şi client, mă simt efectiv într-o ţară bananieră, unde sunt strâns de *oaie. Şi asta pentru că ăştia de la Dacia ştiu că românii se vor îmbulzi (cu limitele datorate crizei) la prima Dacie SUV4x4. Deci îşi permit să facă micile măgării ţinând de echipare şi “autosugestia” clienţilor că mai bine se îndreaptă spre versiunile mai scumpe.

Dacia Duster NU ESTE SUV-ul low-cost de 10.500 euro, ci SUV-ul de 12.000 euro. Pentru că prima versiune care chiar merită costă 11.900 euro (fără opţionale).

Iar, realist vorbind, o maşină care să îi satisfacă pe cei mai mulţi clienţi este chiar versiunea de top, Dacia Duster 1.5 dCi 110 CP 4×4 Laureate – la 15.600 euro ai, într-adevăr, un suvuleţ cu un foarte bun raport preţ/echipare.

În concluzie, cea mai iefină Dacia Duster este o păcăleală, iar cea mai scumpă o maşină, de fapt, ieftină.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *