noi, aceşti UAMENI, dom’le

Ne este lene oamenilor moderni să mai gătim, de aia mergem la restaurante, fast fooduri şi shaormerii. DAR vrem să avem bucătării super utilate, aparatură electrocasnică ultimul răcnet şi milioane de chestii de bucătărie pe care le folosim de câteva ori în viaţă.

Vrem cele mai tari telefoane, DAR utilizăm tot funcţiile de bază. Vrem cele mai meseriaşe televizoare cu enşpemii de centimetri diagonală şi plasmă şi ecran plat, DAR nu mai avem timp să ne uităm la televizor. Iar, dacă ne uităm, avem pretenţia să fim informaţi, DAR ne complacem în entertainment ieftin.

Vrem supermaşini, pentru orgoliul propriu, pentru demonstrarea statutului, pentru ca să moară de ciudă capra vecinului (care, a draq, tot învie de fiecare dată, de trebuie să o omorâm iar cu te miri ce stupizenie bine marketată), DAR nu ştim să le conducem, să le întreţinem, să le apreciem. Vrem superconfort pe drumul până la birou, DAR ne pierdem viaţa şi neuronii în aglomeraţii interminabile, în care ne afundăm încet şi sigur.

Vrem superpalate şi apartamente puse la punct după ultimele tendinţe de la ikea, DAR ne plictisim de pereţii ăia insensibili, între care dormim, ne-o tragem, facem duş, mâncăm, bem şi uneori ne distrăm.

Vrem să trăim, DAR ne consumăm viaţa cu încercări patetice de a trăi. De parcă viaţa este o afacere.

the-scream.jpg

vreau SĂ TRĂIESC ÎN NORMALITATE, dar AJUNG SĂ FIU NEBUN ÎNTR-O LUME DEREGLATĂ DE ATÂTA NORMALITATE ÎNNEBUNITOARE.

ce mai vrem?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *