Paris – Le Tour d’Eiffel… şi cam atât. până data viitoare

Excursia în interes de serviciu la Paris, cu ocazia Salonului Auto Paris 2008, nu a fost prolifică pe plan personal, deoarece nu am vizitat Parisul. Am avut doar ocazia să urc în Turnul Eiffel.

Interesant, faţă de acum vreo 15 ani, când am ajuns prima oară la Paris (în trecere doar), renumitul turn Eiffel mi s-a părut acum parcă mai mic şi cu un aspect de… fiare vechi. Recunosc, totuşi, că este impunător – ba chiar mi-a venit în minte o comparaţie cu a noastră Casa Poporului, deoarece de la orice distanţă arată mare.

Cei de la Dacia ne-au cazat la Hilton, iar de la geamul camerei mele, 336, nu mă pot plânge în privinţa peisajului :)

paris-tour-eiffel-oraan.jpg

Care noaptea arată de 100 de ori mai extravagant decât în poza luată cu telefonul meu…

paris-tour-eiffel-night-oraan.jpg

Am ieşit spre seară să îl vizitez, îmbrăcat cam subţirel, pentru că afară arăta senin. Prima surpriză (plăcută): 12 euro ca să ajungi până sus, o sumă consider foarte decentă. A doua surpriză: a început să bată o briză destul de pătrunzătoare, iar eu eram doar cu cămaşă şi sacou pe mine. A treia surpriză: cozile aproape infernale m-au făcut să ajung în vârf după aproape o oră de la cumpărarea biletelor!

Dar, o dată ajuns sus, tot stresul dispare pentru că PUR ŞI SIMPLU MERITĂ să vezi de sus Parisul noaptea. Un oraş feeric, care îţi face o poftă de viaţă de neimaginat pe moment. No comments, e o experienţă pe care trebuie să o trăieşti pe propria piele – de aceea viermuieşte Parisul de turişti din toate colţurile lumii, pentru că ăştia care au trecut pe acolo îi fac reclamă gratuit :)

Recomand coborârea pe scări, chiar dacă pare mult de mers. Noaptea ai sentimentul că eşti o parte inginerească a marii maşinării Eiffel, mai ales din cauza luminii albastre hipnotizante, care scaldă monumentul.

paris-tour-eiffel-night-1-oraan.jpg

Şi nu am terminat: seara, la oră fixă, turnul devine o torţă de lumini în stil stroboscop – dar chestia asta chiar că nu am nici un chef să o descriu în cuvinte. Trebuie văzută pe viu, îţi lasă amintiri garantat pentru toată viaţa.

Eh, aş putea strica postul ăsta criticând hotelul Hilton, cu multe minusuri pentru renumele pe care îl are (deci, madam Paris Hilton, de aia eşti tu miliardară, pentru că fraiereşti oamenii?). Sau m-aş putea arăta prea puţin impresionat de străduţele Parisului. Ori de metroul lor. Dar, na, asta este, unele chestii pur şi simplu fac să nu mai conteze nimic altceva. Cum ar fi chestia asta, Eiffel, noaptea.
E clar, o să mă întorc pe cont propriu la Paris. Pentru că mai sunt atât de multe de văzut!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *