02/01/2017

Test neconvențional: „Copiii spun lucruri… ciudate despre Duster”

Sărbătorile de iarnă din 2011/2012 le-am petrecut cu Dacia Duster la țară, în Maramureș. Acolo unde muza m-a pălit cu niște idei aproape geniale, în urma cărora a ieșit unul dintre cel mai hazlii materiale pe care le-am realizat ca jurnalist auto. Vă las să-l savurați :)

 

Smaranda are 6 ani şi e din Bucureşti. Alexandra are tot 6 ani şi e dintr-un sat maramureşean. S-au întâlnit şi împrietenit în această iarnă, în nordul ţării. Şi, la un moment dat, au împărţit un Duster. Vreţi să ştiţi părerile lor despre Dacia Duster?

“Eu am văzut prima dată maşina când a venit nenea cu ochelari să ne ia de la gară. Era zăpadă şi ningea, dar nu era aşa mare zăpada, mami zicea că o să facem o mie de oameni de zăpadă când ajungem la nu ştiu cum îi zicea la satul unde mergeam.

Nenea m-a întrebat dacă îmi place maşina. Îi spunea daste şi era mare şi urâtă şi maro. Tati zicea că e interesantă, dar am văzut că mami zicea ca mine, dar nu a vorbit, a strâmbat din nas. Tati zicea că e mai mare decât credea locul ăla din spate pentru bagaje, dar maşina noastră de acasă e mai mare. E Ford şi e mare şi în spate e mai mare ca patul meu!

Şi am plecat de la gară şi eu stăteam cu mami şi cu tati în spate şi nenea de la volan cu nume ciudat ne întreba dacă avem loc în spate. Tati zicea că stă ca preşedintele şi mami zicea că da, e mult spaţiu, eu nici nu ajungeam cu picioarele pe jos şi nu vedeam decât cerul în faţă. Când ajungem la zăpadă?

Şi era zgomot mai mare ca în maşina noastră dar mergea repede că vedeam copacii pe geam cum treceau repede şi aveau zăpadă pe crengi ca zahărul era. Şi tanti cu ochelari mă întreba dacă am dormit bine pe tren şi mi-a zis că la bunica ei e zăpadă şi că facem oameni de zăpadă când ajungem şi că e o fetiţă ca şi mine acolo. Când ajungem?

Şi am ajuns pe drum prost şi maşina mă mişca dar nu tare, tati zicea că pfuai ce-i dă aşa tare că nu e drum şi nenea de la volan zicea că de aia e maşina. Şi am ajuns şi am coborât dar mami m-a certat că m-am murdărit că era noroi pe marginea maşinii şi eram sus şi m-am murdărit. Nenea zicea că aşa e maşina, că are nu ştiu cum e de 21 de centimetri, jumate din cât am eu şi mami zicea că bine dar pragurile sunt cam mari şi murdare.”

[…]

“O venit mama şi mi-o zis că o venit o fetiţă de la Bucureşti la vecini şi dacă nu vreau să merg să mă joc cu ea. Şi mi-am luat jucăriile mele cele mai faine şi am mers şi am cunoscut-o pe Smaranda şi ne-am făcut cele mai extraordinare prietene din univers! Şi ne-am jucat şi am explodat confeti la revelion şi am băut şampanie de copii!

Da’ nu am făcut om de zăpadă că după anul nou nu mai era zăpadă şi nenea cu ochelari o zis să merem să căutăm zăpada şi că ne ia şi pe noi cu maşina din curte. Tati râdea că e maşină “fugi d’acia”, era mare şi urâtă şi cu faruri şi roţi mari, frate-meu o primit de crăciun o maşină mai faină. Şi mami o zis să mergem şi m-o-mbrăcat gros, dar mama lui Smaranda o zis că în maşină e cald.

Smaranda mi-o zis că e daciadaste, dar mie nu mi-o plăcut că era neagră şi m-am murdărit când m-am urcat în ea şi mami mi-o zis că de ce murdăresc scaunele, dar nenea de la volan o zis că nu-i bai că-i material ieftin şi se curăţă uşor. Şi mama lui Smaranda zicea că nu-i place cum arată înăuntru şi nenea de la volan zicea că nu contează pentru că maşina-i ieftină.

Şi am plecat pe un drum din pădure şi maşina uite-aşa făcea şi se clătina că erau gropi. Tati merge încet pe acolo cu maşina dar nenea cu ochelari mergea repede şi mami zicea că e bine că nu e căruţă că e bună maşina asta daste. Şi mă jucam cu Smaranda şi nu vedeam zăpadă ca să facem oameni de zăpadă”.

[…]

“Şi nenea de la volan a zis că uite noroi roşu şi l-am văzut şi a zis dacă vrem să se bage cu maşina în noroi şi mami a zis că nu că fii serios, dar eu şi Alexandra am zis să pictăm maşina! Şi a intrat în noroi şi a început să arunce cu noroi roşu în sus şi făcea din volan şi ne împingea la stânga şi la dreapta şi mă dădeam de Alexandra şi de mami şi mă distram!

Şi mami a zis că gata dar eu şi Alexandra am zis că mai vrem. Şi nenea de la volan îi zicea lui mami că maşina are tracţiune egală şi pe faţă şi pe spate şi că nu rămânem acolo să împingem maşina. Şi era ca în trenuleţul de la parcul de distracţii la montanrus! Şi Alexandra ţipa dar eu ţipam mai tare ca Alexandra şi mami şi tanti din faţă râdeau dar au zis că gata că nu putem sta toată ziua să pictăm maşina cu noroi roşu.

Şi apoi am plecat mai departe şi mai încolo am văzut o poartă ca la fotbal şi nenea a băgat maşina prin poartă şi am făcut “GOOOL!!”. Şi apoi drumul cu gropi s-a terminat şi Alexandra a zis că înainte ajungem la bunica ei dar mami zicea că nu e drum şi nenea de la volan a zis că de aia e maşina să meargă şi pe unde nu e drum, pe deal.

Şi a pornit cu viteză şi nu era drum era numai iarbă şi am văzut o căruţă. Şi mami a zis că gata să ne întoarcem că e periculos dar nenea zicea că nu, că daste e făcută pentru ofrod şi a mers încet şi la vale şi parcă eram pe cămilă şi eu cu Alexandra râdeam! Şi se vedea drum spart am crezut că o să cădem în groapă dar nenea a mers pe lângă şi nu am păţit nimic. Mami zicea că ea nu ar fi putut merge pe acolo că nu s-ar fi băgat.

[…]

“Şi nenea ne-o întrebat dacă mai vrem prin noroi şi eu şi Smaranda am ţipat că “DAAAA!!!” şi am simţit cum intră maşina în noroi şi-o sărit noroiul pe geamuri şi am trecut şi tanti din faţă şi mama lui Smaranda ziceau că ele nu împing maşina dar maşina nu s-o oprit.

Şi-apoi am ajuns la o apă şi am trecut prin apă şi părea că-i mare când am trecut prin apă şi mama lui Smaranda zicea că poate intră apă la motor şi rămânem acolo, da’ nenea de la volan zicea că motorul de la maşină îi dizel şi nu are probleme. Şi apoi eram pe noroi şi maşina dădea din fund ca o raţă! Şi eu şi Smaranda voiam să stăm pe geam dar tanti o zis că să nu deschidem geamurile că intră noroiul.

Şi era un drum dar nu era drum, tati nu ar fi mers pe acolo cu maşina c-o strica şi Smaranda o zis că nici ei nu se băgau acolo cu maşina că nu e drum de maşină. Şi nenea de la volan zicea că pentru asta e dastă că de-aia e suv şi că-i mai tare ca alte suvuri.

Şi-am ieşit din noroi şi-am ajuns la drum tare şi tanti din faţă o zis că amu tre să ocolim tot dealul să ajungem acasă şi mie şi lui Smaranda ni s-a făcut somn că era cald în maşină şi afară era soare. Şi nenea a zis că de ce nu mai căutăm zăpadă şi eu i-am zis că mie mi-e foame. Şi Smaranda o zis să jucăm cine tace mai mult dar mama ei cu tanti din faţă nu jucau şi vorbeau în şoaptă.”

[…]

“Eu şi Alexandra ne era somn şi aproape dormeam dar am auzit că nenea îi zicea lui mama dacă poate merge mai tare că a ajuns la drum cu asfalt şi mama zicea că da, că e foarte confortabilă maşina. Şi nenea zicea că e suspensă indentă pe spate şi că e bună. Şi era ca la maşina de acasă doar motorul se auzea mai tare.

Şi aproape dormeam când ne-am trezit că nu mai eram pe drum eram prin apă. Nenea zicea că e pe scurtătură şi nu era pe drum era prin pârâu şi uneori se ridica apa până la geam şi eu cu Alexandra ne râdeam că era ca un submarin dar nu ne uda apa şi ne sălta ca şi cum eram iar pe cămilă şi mami râdea şi-i zicea lui nenea că numai pe drum nu vrea să stea cu daste.

Şi am ajuns în curte şi când ne-am dat jos din maşină mami nu m-a mai certat că de ce m-am murdărit. Şi curgea de sub maşină noroi şi maşina arăta ca un elefant cu noroi şi Alexandra a zis ca e hipopotam cu roşu dar bunica a zis că e ca porcul. Şi maşina era acum frumoasă dar era tot maro nu era pictată toată cu noroi roşu.

Şi peste două zile am plecat cu ea aşa, cu noroi pe ea, înapoi la Bucureşti, nu am mai mers cu trenul. Şi mami şi tati îmi ziceau că mai este puţin dar era mult şi mă plictiseam în spate. Şi am oprit numai să mâncăm şi să facem ceva dar nu a pus benzină adică motorină.

Şi când am ajuns în Bucureşti nenea cu ochelari zicea că maşina a mâncat puţin, şi tati zicea că “numai atâta?” că a mers 650 kilometri cu un plin şi a ieşit un consum de 6 litri jumate. Şi nenea de la volan zicea că e bine că a mers tot timpul pe modul auto că are trei moduri, faţă, auto şi patruoripatru şi e mai sigur aşa şi are şi esepe.

Şi a mers tare şi uneori mă împingea în scaun şi tati zicea că depăşeşte bine dar e mare zgomotul că e ca o cărămidă. Şi pe curbe mă împingea maşina în mami şi în tati şi mie îmi plăcea dar mami şi tanti din faţă voiau mai încet că li se face rău.

Şi am ajuns în Bucureşti şi era întuneric şi eu voiam acasă. Şi tati zicea că am mers foarte bine dar am mers toată ziua şi eu voiam să mă joc cu motanul meu că era singur acasă. Şi când am ajuns acasă tati şi nenea se mirau că au încăput bagaje de 6 oameni şi că e foarte bună. Şi am văzut că scrie pe spate D U S T E R dar de ce îi zicea nenea daste dacă era cu u?”

(Material publica în promotor.ro în 2012)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *