29/06/2016

Hai să îmblânzim birocrația. Eu încep cu înmatriculările auto

Salut. De curând m-am lovit de o problemă în procesul de înmatriculare auto la DRPCIV București: dacă ai ajuns la ghișeu după ora 12:00 pentru depunerea dosarului și numerelor vechi, afli (cu stupoare) că ori ești nevoit să lași mașina în parcare până a doua zi, ori revii ziua următoare să depui actele înainte de ora 12:00 (adică iar pierzi o oră, două, trei la cozi).

Nu afli în prealabil această regulă nici de pe internet, nici de pe vreun afiș plasat la loc vizibil și care să-ți atragă atenția. Deci vorbim de un inconvenient neașteptat, mai mic sau mai mare, care pune bețe-n roate planurilor contribuabilului (care-și înmatriculează mașina pentru că vrea să o folosească, right?)

În principiu, pare un detaliu. Dar, sincer, concentrându-ne la rezolvarea detaliilor putem spera să rezolvăm ulterior și problemele majore. Așa că m-am hotărât să iau atitudine. Drept pentru care am nevoie să mă susții, prin popularizarea acestui demers, pe internet, pe facebook, cum crezi că e mai bine (dar în mod civilizat). Iată în continuare povestea mai în detaliu.

Toate-s vechi și nouă toate…

Am 38 de ani. Până acum, am înmatriculat trei vehicule, două motociclete și o mașină, Suzuki Jimny. Am trecut prin aceste experiențe cu un deceniu în urmă, am stat la cozi, am umblat ca bezmeticul, am tras la xerox nu știu câte documente și acte, am pierdut timpul și am cheltuit niște bani fără să mă dumiresc pe ce, am înjurat și criticat sistemul birocratic.

Ca toată lumea. Și, la fel ca toată lumea, odată terminat hățișul înmatriculării, am strigat victorios URA, i-am arătat degetul mijlociu sistemului și am decis să uit de toată tevatura. Prin care trec anual sute de mii de români, care fie aduc de afară o mașină, fie cumpără una deja înmatriculată în țară.

Anul ăsta este pentru a patra oară când trec prin procesul pe care toți îl blamează, al înmatriculării unui autoturism. Și, pentru că tot am ales un președinte german și avem un guvern tehnocrat și am trecut prin fenomenul #colectiv, deci avem impresia că lucrurile se schimbă în bine, am decis să nu mai fiu nepăsător. Adică să nu mai trec prin junglă, iar apoi să nu mă mai intereseze. să o las să le devoreze nervii și timpul și altora. Nu.

Acum cred că e cazul să mă implic și să vă îndemn și pe voi să vă implicați pentru a schimba, în cât mai bine, sistemul birocrat și a cărui latență este covârșitoare.

inmatriculari-auto---oraan-2Pentru că oare ce s-a schimbat de când am înmatriculat ultima oară o mașină, acum aproape 10 ani? Doar clădirea și locul ei în Capitală, plus apariția unor site-uri unde să găsești informațiile necesare (nu neapărat facil).

În rest, umblătură în n-șpe mii de locuri, stat la cozi cu n-șpe mii de alți români, pierdut n-șpe mii de ore și tocat n-șpe milioane de neuroni. În mare, balaurul birocratic nu s-a schimbat, iar înmatricularea unui vehicul decurge doar ceva mai puțin exasperant decât cu un deceniu în urmă. Și rămâne foarte departe de eficiența sistemelor din țările dezvoltate.

Problema punctuală – surprize, surprize!

Pe scurt, dacă ai depus dosarul și numerele de înmatriculare după ora 12:00, trebuie să revii a doua zi, începând cu ora 12:00, pentru a ridica noile acte și noile numere. De ce nu se comunică acest lucru de la începutul procesului de umblat și stat pe la cozi? Pare doar un detaliu pentru care nu merită să-ți bați capul. Dar eu consider că e o problemă cu implicații majore pentru contribuabil și care poate fi rezolvată facil, printr-un minim efort de eficiență.

Dacă nu ești de acord cu mine și consideri că e un motiv care nu merită atenție și tam-tam, ok, e alegerea ta, poți să mă consideri cârcotaș și să-ți vezi mai departe de viață. Dacă ești de acord cu mine, te invit să citești în continuare experiența mea, care te poate convinge sau nu că am dreptate.

După ce am fost la administrația financiară, la CEC și la RAR, iată-mă și la DRPCIV, în Pipera. Unde zilnic vin sute de oameni pentru înmatriculări auto. Proces care durează între 5 și 10 minute de persoană, așa încât la o coadă de 10 oameni stai cam o oră, dacă nu chiar două. Există un sistem de bonuri de ordine, care, nu știu de ce, nu funcționează. E o altă problemă pe care aș vrea să o văd rezolvată.

Iar funcționarii, foarte mulți mai tineri ca mine, nu mă miră că devin arțăgoși și stresați, după ce au contact cu mii de hârtii și documente, dar și cu oameni exasperați. Aici deja e o problemă sistemică mult mai mare, care macină degeaba în primul rând resursa umană (serios, se pune cineva în locul tipilor și tipelor de la ghișee, încearcă să înțeleagă cum decurge o zi de lucru într-un asemenea mediu toxic pentru creier?!).

inmatriculari-auto---oraan-3Dar să nu divaghez de la subiectul principal.

Iată-mă ajuns la ghișeu, cu dosarul burdușit de acte și copii xerox, precum și cu numerele de înmatriculare ale mașinii (care trebuie predate când se depune și dosarul). Undeva în mintea mea se strecura întrebarea „bun, și până primesc noile acte și noile numere, mai pot folosi mașina?!”, dar, deocamdată, eram fericit că îmi venise rândul la ghișeu după numai o oră și ceva de așteptare.

Aveam tot ce îmi trebuie, făcusem și copii xerox de care nu era nevoie, numerele le curățasem de praf la toaletă. Eram contribuabilul model, ce mai. Până când mi s-a adus la cunoștință o informație:

 – Pentru că ați depus dosarul după ora 12:00 (era trecut de 14:00), va trebui să reveniți mâine după 12:00 pentru ridicarea actelor și noilor numere de înmatriculare

Ok, și până mâine cum circul cu mașina? am întrebat precaut.

Noi nu v-am obligat să veniți cu mașina, a venit răspunsul sec.

Moment în care am văzut explozia de la Hiroshima în minte, dar am încercat să păstrez un ton civilizat:

Adică eu trebuie să las mașina în parcare? Nu îmi puteți da o autorizație provizorie de circulație, ceva?!

O puteți lăsa la noi în parcare, e în siguranță. Sau luați acum actele și numerele vechi și reveniți mâine începând cu ora 10:00 pentru depunere

Mă scuzați, adică să pierd și mâine timp la coadă pentru a depune actele astea?

Cum doriți, nu avem ce face.

Dar… nu mi se pare normal, nu am văzut nicăieri un astfel de anunț, nici online, nici pe stâlpi sau pe uși în clădire… Nu există nicio soluție?

– Eu nu vă pot ajuta. Rămân actele acum sau veniți mâine să le depuneți?

… ăăă… Cu cine pot vorbi, unde pot depune o plângere, ceva?

La ghișeul 35. Vă înțeleg, dar nu am cum să vă ajut, și nouă ne-ar conveni să fim mai mulți, dar asta e situația…

Bun, las mașina. Și mâine de unde ridic actele și numerele?

De la ghișeul 45, după ora 12:00.

Sincer, nu faptul că trebuia să las mașina în parcare o zi mă deranjează așa de tare – oricum în ziua respectivă nu aveam nevoie stringentă de ea. Dar sunt o mulțime de alți oameni, cu diverse probleme de rezolvat, care chiar au nevoie de mașină.

Mă deranjează extrem de mult principiul de a nu fi informat în prealabil. Ceea ce s-ar putea face atât de ușor!

Unii veți spune „ce mare scofală, o lași peste noapte și revii, nu e un capăt de țară”. Ba uite că e! Ca un contribuabil de bună credință și un cetățean care respectă regulile și legile, mă simt ofensat, ba chiar batjocorit că un astfel de „detaliu” este considerat neimportant de către mai-marii sau mai-puțin-marii DRPCIV.

Ingrediente neplăcute

Ghișeul 35 este ghișeul de informații. Mă prezint civilizat, întrebând cum se poate rezolva problema pe care o am. Răspunsul, din nou izbitor:

 – Nu noi v-am pus să veniți cu mașina.

În secolul XXI, doamna funcționar, nu cu mult mai în vârstă decât mine, încă își mai permite să te trateze ca pe-un fraier care-a îndrăznit să-i calce proprietatea. Mai ales dacă ai o atitudine civilizată și cuminte, care e înțeleasă ca una de prăpădit pe care-l tolerează, că este ea mărinimoasă. Ei, uite că eu nu accept un astfel de tratament în secolul XXI.

Am ridicat ușor tonul, am început să vorbesc mai ferm și mai răspicat, încercând să nu fiu certăreț, doar cât să le contracarez atitudinea. Le-am spus că e un răspuns inacceptabil și, dacă nu cunosc o soluție, cer să comunic cu supervisor-ul lor. După câteva secunde, în care au realizat, până la urmă, că nu suntem la piață, unde țața Leana îl pune la punct pe puștiul Ionică, atitudinea lor s-a schimbat. Da, au lăsat puțin garda jos!

Inițial, mi-au spus că superiorul direct este indisponibil – probabil în ideea că, dacă n-au reușit să scape de mine în stil flegmatic, poate scapă de insistențele mele cu vorbe mieroase. N-am căzut în capcană, am decis să îl aștept.

După vreo 15-20 de minute, dintr-o cameră la doar câțiva metri în spatele doamnelor a apărut și domnul supervisor, Iordache Laurențiu. Care m-a abordat curios de politicos și civilizat. A ascultat răbdător problema mea. Mi-a dat o foaie de hârtie și un pix, ca să îmi exprim în scris nemulțumirile, m-a sfătuit să adresez reclamația directorului și nu m-a făcut să mă simt în niciun fel nepoftit sau incomod.

Atitudinea civilizată este primul pas spre detensionarea unei situații – cred că face parte din noile manuale ale funcționarilor din România. Doar că nu toți și-au însușit această lecție. Ei bine, domnul Iordache a făcut-o, drept pentru care eu, contribuabilul, îi mulțumesc pentru comportamentul care trebuie să devină absolut normal în conduita oricărui funcționar public.

Mi-am așternut pe hârtie oful (de ani de zile nu am mai scris de mână atât de mult, ce chestie!). Adică am cerut să mi se prezinte o soluție prin care să pot utiliza mașina și în perioada de așteptare a actelor, respectiv să se ia măsuri urgent pentru a informa cetățenii de apariția acestui inconvenient, dacă dosarul se depune după orele 12:00. Concret și la obiect.

Uite-anunțul, nu-i anunțul!

inmatriculari-auto---oraan-4Ca să nu credeți că doar arunc cu pietre, am căutat în clădirea DRPCIV un anunț pe subiectul despre care am vorbit în acest post. Și, culmea, l-am găsit! Deci mai are rost demersul meu? Oho, are chiar mai mult decât îmi imaginam!

În primul rând, vorbim de un singur anunț, plasat pe un avizier într-un mod care nu-ți sare în ochi. Apoi e vorba de locul unde e pus: în zona de unde ridici actele. Adică la ghișeele unde ajungi ULTIMA DATĂ în tot procesul ăsta al înmatriculării auto!

LATER EDIT: de fapt, acest anunț este plasat în zona unde se depun actele pentru înmatriculările autovehiculelor din județul Ilfov!

Logic, normal și de bun simț este ca acest anunț să fie plasat în primii pași, atât la ghișeul de informații, chiar cu un „ATENȚIE!!!”, să nu îl omiți, dar și în dreptul fiecărui ghișeu (cum se întâmplă cu anunțul care îți cere să predai plăcuțele de înmatriculare curate, nu murdare).

Am căutat pe site-ul DRPCIV acest anunț. Nimic. Nicăieri. Nici măcar pașii și actele necesare înmatriculării auto nu sunt pe site-ul DRPCIV! Există, în schimb, pe site-ul prefecturii București. De unde din păcate lipsește acest anunț mic, dar care am arătat că e foarte important.

Și încă un lucru: de ce li se pare celor de la DRPCIV că eu trebuie să înțeleg din formularea anunțului lor că e mai bine să vin fără mașină dacă nu vreau să rămână în parcare până a doua zi? Eu, contribuabilul, mă lovesc foarte rar de problemă și, oricum, atenția mea este gâtuită de multitudinea de acte necesare, ca să mă mai gândesc și la implicațiile anunțului sec.

Ce se întâmplă acum?

Mie mi se pare revoltător ca, în epoca internetului și a bazelor de date moderne, să trebuiască să vii fără mașină pentru a trece prin procedurile de înmatriculare… ale mașinii. În condițiile în care ți-ai luat mașină pentru că ai nevoie să circuli cu ea, nu e treaba DRPCIV-ului în ce scop.

Faptul că te obligă, fără să te anunțe în prealabil, că trebuie să renunți o zi la ea (sau să riști să umbli cu ea fără numere, dacă ești tembel) e un mic act de terorism din partea DRPCIV-ului. Și nu, nu consider că exagerez cu această afirmație.

inmatriculari-auto---oraan-6De aceea am cerut să mi se înregistreze oficial reclamația – am primit numărul 277255, din 29/06/2016. Și voi urmări ce se întâmplă cu ea, dacă e ignorată sau dacă e luată de cineva în seamă. Joi chiar voi încerca să obțin o audiență la serviciul de înmatriculări (între 13:00 și 15:00), să văd dacă oamenii sunt capabili să dea atenție și acestor detalii sau sistemul e încremenit într-o mentalitate păguboasă.

Ce se va mai întâmpla ulterior, habar nu am. N-aș vrea ca demersul meu să rămână doar un foc de paie, care să se stingă rapid, iar lucrurile să rămână la fel. Dacă alte bloguri sau site-uri, ba chiar publicații și televiziuni mi s-ar alătura, poate că presiunea populară, aplicată coerent, ar putea mișca lucrurile în direcția bună.

Mâine s-ar rezolva cu acest detaliu minor, poimâine cu problema majoră a hârțoagelor. Pic cu pic se face lacul, zice o vorbă. Cu pași mici se poate ajunge departe, zice parcă alta.

 

Cam asta vreau prin demersul meu – să încerc să le arăt celor din sistem că trebuie ceva mai multă atenție la informarea CU ADEVĂRAT DE AJUTOR a cetățeanului. Degeaba îmi plasezi o tonă de informații în limbaj birocratic, dacă nu atragi atenția asupra esențialului sau părților importante.

Nu știu dacă e chestie de incompetență, de miserupism sau pur și simplu de lipsa atenției la detalii. Încerc să aplic procedeul criticii constructive.

Deci? Mă susții?

Da sau nu.

Dacă da, te rog să dai share poveștii pe facebook. Să mă ajuți să popularizez (sau na, viralizez, dacă sună mai cool) mica problemă, care poate avea mari efecte. Ba chiar să te gândești la alte problemuțe birocratice a căror soluționare am putea să o forțăm prin presiune civică.

Știu, poate sună imposibil sau fără sorți de izbândă ori pur și simplu idealist. Dar, dacă nu încercăm, ce, o să se rezolve lucrurile de la sine?

Dacă nu mă susții, măcar rogu-te să te abții de la comentarii răutăcioase și flegmatice. Măcar nu le pune bețe-n roate celor care cred că pot schimba ceva în bine. Chiar dacă nu miști un deget, te vei număra printre beneficiari. Măcar asta poți să apreciezi.

Eu nu mă gândesc la acest demers ca la o bătălie între David și Goliath. Nu, nu e un război. E pur și simplu implicare civică, normală, nespectaculoasă. Dacă rezolv problema asta, bine. Dacă nu, poate găsesc altă soluție. Sau poate o rezolvă altcineva. Nu fac acest demers pentru laude. O fac pentru a îmbunătăți, chiar și cu o fărâmă, un sistem defect.

Așa încât voi updata acest post și vă voi ține la curent (pe cei interesați) cu firul poveștii.

4 Comments

  • AM depus actele in Prahova pe 27.07. O sa imi dea numerele pe 5.08. Pe 30 imi expira numerele rosii, iar dealer-ul nu mai are voie sa-mi dea altele (au dat o ordonanta de urgenta in urma cu cca 2 saptamani).
    Deci o sa stau cateva zile fara masina.
    Sunt idioti.

  • Ai avut noroc, azi am fost la pipera si durează cinci zile lucrătoare pina când se eliberează actele si numerele poti verifica la informatii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *