Atentate teroriste la Paris: ”je suis vendredi treize”

Sâmbătă dimineața, pe 14 noiembrie, am avut parcă un deja-vu: deschid televizorul și văd breaking news, cu morți și răniți, atacuri teroriste, Franța în stare de urgență. Acum două săptămâni, tot sâmbătă dimineața, rămâneam înmărmurit aflând de tragicul incident din clubul Colectiv.

Doar că tragedia de la noi nu s-a petrecut într-o vineri 13, ci într-o vineri 30. Și nu a fost un atac terorist (deși unii încearcă să agite spiritele susținând că a fost un atentat), ci s-a produs ca urmare a incompetenței de la noi. În Franța, însă, lucrurile sunt extrem de grave. Pentru că nu a trecut nici măcar un an de când atentatul de la Charlie Hebdo a zguduit o lume întreagă.

Totuși, s-ar putea să vă surprindă ce spun acum: ce-ar fi să privim puțin lucrurile din perspectivă conspiraționistă?

Mai întâi, ar trebui privit tabloul de ansamblu, pentru că altfel riscăm să nu vedem pădurea de copaci. Terorismul nu este de azi, de ieri. Și s-a născut în principal din cauză că niște țări dezvoltate au făcut arșice niște țări mai nedezvoltate. Unde sentimentul de răzbunare i-a transformat pe mulți în teroriști – adică luptători de gherilă, care își aleg ca ținte locuitorii fără apărare ai țărilor invadatoare.

Atâta doar că, mai nou, amenințarea teroristă lucrează și în favoarea guvernelor marilor puteri. Care, pe fondul panicii și a temerilor instalate în urma unui atac terorist asupra populației civile, obțin de la popor, chiar cu acordul acestuia, și mai multe prerogative de control asupra, cui?, exact, a poporului pe care îl cârmuiesc. În momentul ăsta deja v-ați dat ochii peste cap ”hai, că exagerezi cu teoria conspirației, cum să lucreze un guvern împotriva propriului popor, nu există așa ceva, stai jos, nota 4!”.

Păi, stimați compatrioți, noi ar trebui să înțelegem foarte bine ce înseamnă guvern anti-popor. Că doar vedem cine ne conduce. Știm că a noastră clică politică este aservită doar intereselor financiare ale unor grupuri mai mult sau mai puțin mafiote, care devalizează bugetul de stat (adică banii populației) și distrug metodic capacitatea țării de a se dezvolta singură, în paralel lăsând-o pradă corporațiilor hulpave străine (unde dispar pădurile, petrolul, gazele, apele, etc?).

Nu, nu sunt populist, privesc doar crunta realitate. În care oamenii nu sunt altceva decât prada, iar cei care îi conduc prădătorii. Cum România nu prezintă așa mare interes, terorismul vizează marile puteri, care sunt principalele responsabile pentru apariția acestui flagel. Teroriștii sunt și ei oameni, doar că au creierele spălate de fanatismul religios – că s-a nimerit să fie islamismul și nu creștinismul sau budismul, ține mai mult de ghinion.

Și teroristul care se aruncă în aer în mijlocul unei mulțimi de oameni simpli (deci nu în mijlocul soldaților care i-au omorât familia și prietenii) pur și simplu îi vede pe acești civili drept niște complici ignoranți la distrugerea țării sale. Mai ales dacă are și creierul spălat în acest sens. De către cine? Păi, de către niște elemente extremiste, a căror autoritate nu este contestată, dar despre care, culmea, de obicei apar tot felul de informații că ar avea legături cu serviciile secrete ale marilor puteri.

Pe scurt, există o mare probabilitate ca liderii organizațiilor teroriste (fie că vorbim de Al Queda sau de ISIS) să fie mână-n mână cu guvernele marilor puteri. Iar acțiunile teroriste să facă parte din categoria ”scopul scuză mijloacele”: adică să ajute marile puteri să-și controleze și mai mult cetățenii. Pentru că guvernele nu sunt decât niște marionete în mâinile unor grupuri de interese obscure, ”elita” planetei, ”aleșii” care sunt deasupra tuturor și care trebuie cu orice preț nu doar să-și păstreze puterea enormă, ci să și-o crească zi de zi.

E un scenariu pe care nu vrem să-l acceptăm, deoarece pare prea exagerat, prea inuman, prea… Nu, nu se poate așa ceva, unde sunt dovezile unor astfel de afirmații nebune? Păi… cine să le verifice? Fanii care participau la concertul rock din Paris unde teroriștii au tras minute în șir rafale de gloanțe din kalașnikovuri? Francezii de la stadionul din Paris, unde niște teroriști s-au aruncat în aer în mijlocul mulțimii? Cei care își petreceau timp la cafenelele de pe străzile pariziene, care au fost atacate din senin de teroriști înarmați cu mitraliere?

O să fac puțin pe mama omida acum. Poate știți că, în ultimele luni, am tot auzit de tendințele separatiste ale unor țări, cea mai importantă fiind Marea Britanie. Ei bine, iată că acum, în perioada următoare, nu veți mai auzi decât că țările europene trebuie să fie cât mai unite, să lupte împotriva dușmanului comun, terorismul, să strângă rândurile și să mențină întreagă Uniunea Europeană.

Ok, sună normal o asemenea atitudine, pe fondul atentatelor de la Paris – dar dacă nu e doar o coincidență că atentatele vor împiedica destrămarea UE și, în același timp, vor face guvernele să dea mult mai ușor legi anti-imigrație, dar și legi de control mult mai sever al propriei populații? Libertate internetului va fi una dintre victime, garantat. Și ar mai fi multe lucrurie conexe care se vor întâmpla în urma acestui atentat.

Da, iată că teoria conspirației, oricât de neverosimilă ar părea și oricât de mult ar fi renegată de oamenii care se consideră cu capul pe umeri, pune pe tavă niște interese meschine, care sunt mult mai ușor de înțeles. Pe fondul fricii de terorism (frică indusă progresiv până acum), perspectiva pe termen lung e afectată, indiferent cât de inteligenți ne credem. Manipularea mulțimilor este mult mai eficientă decât vrem să credem – și, totuși, avem exemplul atât de clar al protestelor de la noi, terminate mult prea brusc.

Bun, hai să nu mai fim conspiraționiști și să vedem atentatele de la Paris într-un mod… normal.

Teroriștii sunt niște jegoși, niște șobolani, care lovesc sub centură o națiune. De ce? Nu mă interesează de ce! Pentru că așa ajungem la teoria conspirației. Mă interesează acum să găsim și să pedepsim vinovații. Da, dar de ce au pus teroriștii la cale un plan așa de minuțios și care să îngrozească o întreagă Europă? NU MĂ INTERESEAZĂ DE CE! Nu avem timp de astfel de întrebări, acum trebuie acțiune de răzbunare, acum e timpul pentru îngrijirea răniților, pentru doliu național, pentru compasiune națională și europeană.

E ok să las frica să mă domine, să mă las inundat de panică la auzul termenului ”terorism”, să accept cu bucurie că guvernul instituie stare de urgență și să nu crâcnesc dacă agenții vor să mă verifice la sânge. Oricine poate fi terorist, oricine trebuie să colaboreze cu poliția, oricine trebuie să aprobe orice îi cere guvernul. În numele protecției anti-terorism. Viața mea nu e a mea, e în mâinile guvernului meu, care mă protejează. Dar cum s-a ajuns ca teroriștii să se infiltreze și să…? NU MAI PUNE ÎNTREBĂRILE ASTEA, NU VREAU SĂ FIU CURIOS, VREAU SIGURANȚĂ.

Chiar dacă asta înseamnă ignoranță și acceptarea tacită de a fi încuiat într-o celulă și renunțarea la principii și idealuri. Renunțarea la o viață reală? DA, SIGURANȚA E PE PRIMUL PLAN, NU POT TRĂI FĂRĂ SIGURANȚĂ! Mă rog, dacă viața în teamă și obediență față de unii care-ți răpesc pas cu pas orice drept înseamnă viață, vorba lui băse: să trăiești bine! În frică, în resemnare, în închisoarea pe care scrie ”Liberté, égalité, fraternité”.

Crede și nu cerceta. Din păcate, la asta se rezumă atentatele teroriste din vineri-13 din Franța. Plus niște sute de morți și răniți. 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *